Cascada Rachitele

Cascada Rachitele este afla pe Valea Stanciului, iar din punct de vedere administrativ, aceasta se gaseste pe teritoriul satului cu acelasi nume, Rachitele din comuna Margau, judetul Cluj. Cascada mai poarta numele de Valul Miresei, de acest al doilea sau nume legandu-se si o legenda a locului.

Se spune ca in vremuri indepartate, o mireasa ar fi cazut de pe stancile abrupte din zona cascadei, iar voalul sau de mireasa ar fi ramas agatat de stancile ascutite. La locul tragediei se spune ca s-ar fi strans toti nuntasii si ar fi varsat nenumarate lacrimi de durere, formand caderea actuala de apa. O alta interpretare mai putin invaluita in legenda asupra acestui nume este ca forma cascadei se aseamana destul de mult cu voalul alb al unei mirese.

Cascada Rachitele, care masoara nu mai putin de 30 de metri, reprezinta o atractie turistica apreciata de turisti atat vara, cand caderea navalnica a apelor poate fi admirata in toata splendoarea ei, cat si iarna, cand apele inspumate ingheata devenind un loc propice pentru escalada pe gheata.

Pentru cei care doresc sa ajunga acolo, se poate ajunge pornind din Cluj-Napoca catre Huedin, apoi cale de 28 de km pana in satul Rachitele. De aici pana la cascada mai sunt 6 km de drum neasfaltat.

Cascada Urlatoarea

Cascada Urlatoarea se regaseste la poalele Jepilor, deasupra Poienii Tapului si cel mai usor se accede la aceasta din statiunea Busteni, dupa numai o ora de mers pe un traseu nu foarte dificil. Ajuns in inima padurii, linistea monumentala a naturii este inlocuita de zgomotul asurzitor al cascadei, numele acesteia redand sugestiv sentimentul pe care il creaza Urlatoarea.

Cascada Urlatoarea este unul dintre cele mai cautate obiective de catre turisti, in special in timpul verii, poate si datorita usurintei cu care se poate ajunge acolo si a frumusetii aparte a locului. Aceasta impresioneza atat prin spectaculozitate si zgomot, cat si prin inaltime si debit, avand nu mai putin de 15 metri.

Un lucru extrem de interesant si stiut de mai putina lume este ca mai sus de Cascada Urlatoarea, de-a lungul paraielor Urlatoarea Mare si Urlatoarea Mica, se mai gasesc si alte cascade mai mici, desfasurate pe cativa zeci de metri.

Pentru cei ce doresc sa ajunga la Cascada Urlatoarea pornind din Busteni (885 m), pot urma traseul pe strada Telecabinei catre telacabina, iar apoi poteca marcata cu punct rosu, vreme de o ora,  o ora si jumatate, pana la cascada aflata la altitudinea de 1055 de metri.

Totodata, de pe acest traseu, turistii pot parasi drumul catre cascada si se pot aventura catre cabana Caraiman sau catre Piatra Arsa, pe trasee mult mai dificile decat cel spre cascada , acest lucru insemnand urcusul Jepilor batrani. 

Cascada Varciorog

Cascada Varciorog se regaseste in judetul Alba, pe teritoriul satului Vanvucesti, sat aflat in componenta bine-cunoscutei comune Arieseni. Mai exact, cascada se afla la poalele Varfului Piatra Graitoare, pe versantul  de N-E al masivului Biharia, in inima unei paduri de brazi, si face parte dintr-o mai ampla rezervatie peisagistica, Rezervatia Cascada Varciorog, cu o intindere de aproximativ 5 ha.

Aceasta cascada are o inaltime de 15 metri si o cadere  intr-un singur salt, iar perioada cea mai potrivita din an pentru a o vizita este primavara sau toamna, atunci cand datorita topirii zapezilor, respectiv a ploilor, debitul raului Varciorog, afluent al raului Alb, creste in mod considerabil, iar cascada creste in dimensiuni. La baza, aceasta formeaza o mica scobitura in interiorul careia se acumuleaza apa cristalina ce vine de pe versant.

Pe perioada primaverii, locurile din jurul cascadei abunda in flori sezoniere, precum ghiocei si branduse, oferind imagini de neuitat asupra zonei, iar vara si la inceputul toamnei, in jurul Cascadei Varciorog se pot gasi afine, zmeura si mure. Cascada poate fi vizitata chiar si iarna, daca zapezile nu sunt prea mari, insa aceasta se gaseste in mare parte inghetata.

Un alt amanunt interesant este ca in apropierea cascadei exista si o exploatare miniera parasita, care nu a fost totusi activa de-a lungul vremii. Pentru cei ce doresc sa ajunga la Cascada Varciorog, se poate porni din centrul statiunii Arieseni, pe drumul national DN75 catre Vartop, cale de 2,5 kilometri, dupa care se mai merge o distanta egala pe un drum forestier marcat cu punct galben.

Cascada Duruitoarea

Fiind situata pe teritoriul judetului Neamt, in masivul Ceahlau, la o altitudine de 1021 de metri, Cascada Duruitoarea reprezinta una dintre cele mai frumoase si mai cautate de turisti atractii din Ceahlau. Pe masura ce te apropii de ea, aceasta isi face din ce in ce mai simtita prezenta prin sunetul asurzitor al apelor Paraului Rupturii, care formeaza cascada pentru a se varsa mai apoi in Valea Schitului si ulterior in lacul Bicaz.

Cascada masoara o lungime de aproximativ 30 de metri si este separata de un prag in doua caderi succesive de apa. La baza cascadei este amenajata o scara care te duce pana la acest prag despartitor, unde zgomotul produs de caderea apelor ia amploarea cea mai mare, mai ales in sezonul ploios, datorita cresterii debitului Paraului Rupturii. Insasi numele locului pare a fi dat de acest fenomen spectaculos, Cascada Duruitoarea anuntandu-si prezenta cum spuneam cu mult timp inainte sa ajungi la ea.

Cascada Duruitoarea face parte din Parcul National Ceahlau iar traseul ce trebuie urmat pentru a ajunge la aceasta dureaza aproximativ 5 ore, insa are o dificultate medie. Acesta este marcat cu cruce rosie si porneste de la cabana Dochia catre statiunea Durau, iar ce se vor invrednici a-l strabate cu siguranta ca nu vor regreta.

Cascada Capra

Cascada Capra este situata pe teritoriul judetului Arges, pe partea sudica a Muntilor Fagaras, la o altitudine de 1690 de metri, aflandu -se chiar pe marginea drumului national DN 7C, mult mai bine cunoscut sub numele de Transfagarasan.

Avand o cadere de aproximativ 35-40 de metri, Cascada Capra, denumita de altfel si Cascada Iezerului este una dintre cele mai spectaculoase de la noi din tara. Suvoaiele de apa ce cad tumultuos isi au originea mult mai sus, in lacul cu acelasi nume, Lacul Capra, situat la altitudinea de 2241 de metri.

Chiar in fata cascadei exista un pod de unde turistii pot vizualiza cascada in toata splendoarea ei si pot obtine fotografii ce vor pastra vie amintirea unui loc de neuitat. Un alt amanunt demn de mentionat este faptul ca datorita debitului ridicat al apelor, Cascada Capra se mentine si pe timpul geros al iernii, insa atunci nu poate fi admirata din cauza inchiderii Transfagarasanului.

Pentru turistii care doresc sa o viziteze, accesul se face extrem de usor, Cascada Capra fiind situata cum am spus chiar pe marginea drumului national DN 7C. Aceasta se gaseste la numai 4, respectiv 5 km de cabana Capra si de lacul Balea, si la mai putin de 50 de km de barajul Vidraru. 

Cascada Cailor

Fiind situata in Muntii Rodnei, pe teritoriul judetului Maramures, la mica departare de statiunea turistica Borsa, Cascada Cailor este una dintre cele mai spectaculoase cascade de la noi din tara si totodata si ce a mai mare. Aceasta se regaseste la o altitudine de aproximativ 1300 de metri si ofera privelistea unor caderi de apa succesive care insumeaza o lungime de aproape 100 de metri.

Apele inspumate care formeaza cascada provin din topirea zapezilor, si sunt adunate intr-un circ glaciar care se revarsa peste abruptul calcaros numit Podul Cailor.

Ca multe alte locuri din Romania, si Cascada Cailor este invaluita in legenda. Se spune ca in urma cu mai multe sute de ani, pe vremea navalirilor tatarilor, o herghelie a celor mai frumosi cai maramureseni s-a aruncat de pe stancile versantului pentru a nu fi prinsi de cotropitori. Iubindu-si nespus de mult animalele frumoase si aprige, maramuresenii din Borsa au varsat lacrimi amare in locul cu pricina, iar din lacrimile lor s-a format cascada care poate fi admirata astazi. Se mai spune ca apoi , in fiecare an, borsenii isi aduceau familiile la cascada si le povesteau copiilor despre evenimentele trecutului, despre tatari, unguri si despre atasamentul romanilor fata de cai, pentru ca nimeni sa nu uite si sa transmita mai departe generatiilor viitoare istoria stramosilor lor.

Accesul catre Pestera Cailor se face cel mai usor din Borsa, fie exclusiv pe jos, fie  cu telescaunul, apoi pe jos pentru cateva zeci de minute. Pentru cei ce doresc sa vada frumusetea Cascadei Cailor, se pare ca cea mai buna perioada a zilei este dimineata, cand soarele isi reflecta razele direct in apele involburate ale cascadei.

Cascadele Beusnitei

Cascadele Beusnitei sunt situate in Parcul National Cheile Nerei-Beusnita din judetul Caras-Severin si reprezinta o succesiune de cascade aflate pe paraul Beusnita, afluent al raului Beu care se varsa in Nera. Dintre acestea, cea mai mare cascada are lungimea de 5 metri, iar tabloul cascadelor in intregime reprezinta unul dintre cele mai frumoase peisaje putin accesate de om din vestul Romaniei, formarea acestora fiind un fenomen unic pe teritoriul tarii noastre si un monument al naturii.

Acest loc mirific se regaseste in interiorul in interiorul uneia dintre putinele paduri ramase nealterate de mana omului din Europa de Est, situata la imbinarea Muntilor Aninei cu cei ai Locvei. Fireste ca un astfel de loc minuat a dat nastere a numeroase legende. Una dintre acestea explica denumirea locurilor si formarea reliefului, originea cascadelor si a lacului Ochiul Beiului fiind puse pe seama lacrimilor varsate de un bei legendar. Totodata, in noaptea de Sanziene, lacul este locul unde se strang ielele care se imbaiaza si danseaza in apele din aceste paduri nebune.

O alta legenda a locului o reprezinta povestea haiducului “Neamtu”, al carui spirit ar bantui inca prin valea Beului. Pe numele lui adevarat Iancu Dumar, acesta era un invatator dintr-un sat din apropiere care a devenit haiduc, fiind mai apoi prins si spanzurat. In serile calde de vara, in adancul padurii inca se mai aude sunetul chemarii din corn a haiducilor.

Cea mai importanta legenda a locurilor o reprezinta insa legenda beiului amintit mai sus. Acesta, un bei turc tanar, frumos si bogat ar fi mers odata la vanatoare in padurile minunate din zona, si ajuns in Poiana Florii, a gasit aici o fata din satul Potoc care isi pastea oile. Vazandu-se, tinerii s-au indragostit nebuneste unul de celalalt si au inceput sa se intalneasca adesea in padure, beiul venind intotdeauna din Cetatea Terezia, ale carei ruine se mai zaresc si astazi pe Dealul Cetatii, pentru a o vedea pe frumoasa banateanca. Afland tatal tanarului de iubirea celor doi, hotaraste sa-i desparta si trimite oameni pentru a lua viata fetei. Gasindu-si iubita ucisa in locul unde este astazi izvorul Beusnitei, acesta se lupta plin de durere cu soldatii tatalui sau, pierzandu-si in timpul acesteia un ochi, care a determinat aparitia lacului Ochiul Beiului. Sfasiat de pierderea iubitei, acesta a varsat multe lacrimi, dand astfel nastere izvorului care alimenteaza lacul, dupa care si-a infipt hangerul in inima. Totodata, legenda spune ca apele spumoase ale cascadelor de pe raul Beiului, din amonte de lac sunt defapt voalul de mireasa al tinerei.

Pentru cei care doresc sa ajunga in aceste locuri, pornind din orasul Oravita, se ajunge pe drum asfaltat pana la Ciclova Romana, dupa care se merge prin satele Ilidia, Socolari si in final Potoc. De aici, traseul catre lac si catre minunatele cascade este destul de dificil, insa pentru cei ce ajung acolo, tot efortul este meritat.

Pestera Comarnic

Pestera Comarnic se regaseste in Muntii Aninei, pe teritoriul localitatii Iabalcea din judetul Caras-Severin si este una dintre cele mai mari pesteri atat din Banat cat si din Romania. Totalizand galerii si sali cu o lungime insumata de pana la 5229 de metri, Pestera Comarnic se face remarcata prin caracterul ei masiv, cuprinzand sali de dimensiuni monumentale si formatiuni stalagmitice dintre cele mai diverse si impresionante ca marimi, precum si galerii cu marimi de peste 10/10 metri.

Aceasta pestera a fost descoperita la inceputul secolului trecut si de atunci s-au facut in interiorul ei cercetari speologice intense, care au condus la declararea acesteia in anul 1947 ca rezervatie naturala de catre Academia Romana. In anul 1994 i se reconfirma acest statut, pentru ca mai apoi, in 2000, pestera sa intre in cadrul zonelor naturale protejate de interes national si in componenta Parcului National Semenic – Cheile Carasului.

Galeriile Pesterii Comarnic sunt structurate pe 3 nivele: fosil, subfosil si activ si sunt dispuse pe directie nord-sud, intrarea in aceasta fiind in partea nordica, inchisa cu o poarta metalica. Odata aventurat in Pestera Comarnic, turistul poate admira unele dintre cele mai interesante si impresionante prin dimensiuni formatiuni calcaroase, fiecare purtand denumiri sugestive precum:  Orga Mica, Orga Mare, Zidurile Chinezesti, Muzeul, Sala de Cristal, Fantana lui Pluto, Galeria Cotita, dar si unele mai mici, insa cu aceeasi frumusete si imaginatie a naturii: Nuca de Cocos, Lamaia, Ciupercile, Crocodilul, Camila sau Gemenii.

De asemenea, de precizat este si faptul ca pestera nu este electrificata si nu este permisa vizitarea ei in intregime. Pentru zonele destinate circuitului turistic este necesar ghidul pesterii,care poate atrage atentia asupra frumusetilor naturale ale pesterii, iar mai apoi vizita se face in compania si sub indrumarea speologilor din A.S.E.R. (Asociatia Speologica Exploratorii Resita).

Pentru cei care s-au hotarat sa viziteze Pestera Comarnic, accesul spre aceasta se face din satul Iabalcea, cu masina, pe un traseu de 7 km pana la Cantonul Comarnic. De aici pana la intrarea in pestera nu va mai despart decat treptele scarilor amenajate pentru urcarea celor 25 de metri  ce reprezinta diferenta de nivel pana la portalul de acces.

Pestera Vadu Crisului

Pestera  Vadu Crisului se regaseste pe  teritoriul comunei cu acelasi nume din judetul Bihor, in partea nordica a Muntilor Padurea Craiului, in defileul Suncuius-Vadu Crisului.

Aflata la numai cativa zeci de metri de cursul raului Crisul Repede, pestera a fost descoperita si amenajata in vederea vizitarii inca de la inceputul secolului 20, fiind considerata la acea vreme una dintre cele mai frumoase pesteri din Europa, urmand ca in anul 1955 sa fie declarata monument al naturii, datorita varietatii nemaiintalnite a faunei cavernicole.

Lungimea totala a pesterii Vadu Crisului este de 1510 metri si pe tot cuprinsul ei se gasesc formatiuni stagmitice  si stalactitice dintre cele mai interesante care au primit denumiri pe masura spectaculozitatii lor. Astfel pot fi intalnite Vulturul alb, Adam si Eva, Mormantul lui Mahomed, Barba lui Mahomed, Alba ca Zapada si cei 7 pitici sau galeriile Raiul si Iadul. Apa care strabate pentru o scurta perioada pestera poarta denumirea de Izvorul Batranului si dupa 40 de metri de la portalul de acces se face nevazut intre calcare printr-o cascada de peste 5 metri .

Cele 2 galerii amintite mai sus, Raiul si Iadul sunt strabatute de un izvor cu privire la care exista o legenda a locului. Se spune ca daca te gandesti la o fata pe care o placi inainte de a bea din palma apa rece a izvorului,  dorinta ti se va implini si acea fata se va indragosti de tine.

O parte a pesterii este rezervata numai pentru cercetarile speologice, insa partea care poate fi vizitata este amenajata cu podete si scari de beton si a fost electrificata inca din anul 1969, fiind a doua pestera din Romania care a beneficiat de curentul electric.

Pentru cei ce doresc sa vada frumusetile acesteia si sa verifice veridicitatea legendei, la Pestera Vadu Crisului se poate ajunge cel mai usor cu trenul, pe ruta Cluj-Napoca – Oradea, pana la halta Pestera. De acolo pana la pestera nu mai sunt decat cateva sute de metri.

Pestera Ursilor

Pestera Ursilor se gaseste in imediata vecinatate a satului Chiscau, comuna Pietroasa, in judetul Bihor si reprezinta unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Muntilor Apuseni.  Numele de Pestera Ursilor provine de la multitudinea de fosile ale ursului de caverna descoprite aici. Reprezentantii acestei specii, disparute acum 15 000 de ani, se retrageau in ultimele clipe ale vietii in pesteri pentru a muri in locul unde si-au gasit sfarsitul si stramosii lor. Astfel, pe teritoriul Romaniei se gasesc numeroase astfel de “cimitire”, Pestera Ursilor fiind unul dintre cele mai cunoscute.

Avand o lungime de aproximativ 1500 de metri, pestera este dispusa pe 2 nivele, dintre care numai unul este destinat vizitarii turistice. Galeria primului nivel, destinata turismului totalizeaza o lungime de 488 de metri si se compune din 3 galerii si diferite incaperi: Galeria Ursilor, Galeria “Emil Racovita”, Galeria Lumanarilor, Sala Oaselor, Sala Spaghetelor sau Sala Lumanarilor.

Imagine preluata de pe www.wikipedia.org

 In aceste sali se regasesc spectaculoase formatiuni de stalagmite si stalactite precum Palatele Fermecate, Mastodontul, Casuta Piticilor, Lacul cu nuferi, Pagodele sau Sfatul Batranilor, sala iluminata cu lumanari.

Pentru cei ce doresc sa vada cu proprii lor ochi “minunile” Pesterii Ursilor, accesul se poate face de pe drumul national DN 76 Oradea-Deva, urmand apoi drumul judetean DJ 763 Chiscau pe o distanta de 14 km.

Pestera Romanesti

Pestera Romanesti este situata in sud-estul satului cu acelasi nume de  pe teritoriul judetului Timis, in Muntii Poiana Rusca, pe versantul stang al Vaii Farasesti. Aceasta pestera este de dimensiuni medii, avand o intindere totala de 1450 de metri si este asezata pe 3 nivele. Portalul de acces in Pestera Romanesti este de 9,5/2 metri, lucru care permite iluminarea naturala a pesterii pe o distanta de peste 50-60 de metri. Dintre cele trei nivele amintite mai sus, numai doua dintre acestea pot fi vizitate de catre turisti, cel inferior fiind destinat doar explorarilor speologice.

Sapaturile arheologice efectuate in mai multe randuri in pestera au condus la descoperirea de oseminte ale ursului de caverna, precum si a urmelor unei asezari omenesti datate din neolitic. Astfel aici au fost gasite un depozit de cereale, ceramica apartinand culturilor Tisa si Cotofeni si o vatra care poate fi vazuta in prezent la Muzeul Banatului din Timisoara, unde a fost reconstituita si expusa.

Un alt aspect interesant al acestei pesteri este acustica deosebita  pe care o are, fapt care a condus la oranizarea unor concerte in luna octombrie a fiecarui an, incepand inca din 1984, in incaperea denumita sugestiv Sala Concertelor. Astfel, pe “scena” Pesterii Romanesti si-au facut aparitia nume precum Filarmonica Banatul, sau formatiile Cargo, Zdob si Zdub sau Nightlosers.

Accesul catre Pestera Romanesti se face din Timisoara, urmand drumul european E70 Timisoara-Lugoj, apoi pe drumul national DN 68A spre Deva pana la Cosava.De acolo se ajunge usor pana in satul Romanesti, de unde se mai merge pe jos aproximativ o ora pana la pestera.

Pestera Muierilor

Pestera Muierilor se afla localizata pe teritoriul comunei Baia de Fier din judetul Gorj, in Depresiunea Getica. Pestera s-a format ca urmare a activitatii de eroziune a raului Galbenul, iar istoria ei este una extrem de vasta, incepand chiar cu provenienta numelui acesteia. Se spune ca in vremurile de demult, in timpul razboaielor cu armatele ce veneau sa cotropeasca tara, atunci cand barbatii erau la lupta, pestera devenea loc de refugiu pentru femeile si copiii locurilor respective, capatandu-si astfel numele de Pestera Muierilor sau Pestera Muierii.

Lungimea totala a pesterii este de aproximativ 3600 de metri si este dispusa pe 4 niveluri. Traseul accesibil vizitatorilor are dimensiuni ce variaza intre 3 si 5 m latime si 1 si 18 m inaltime. Pestera gazduieste numeroase atractii sculptate de raul Galbenul in mii de ani, precum Domul Mic, ce are aspectul unei cupole gotice, Stanca Insangerata ce prezinta scurgeri de oxid de fier, Sala Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Cupola, incapere de 17 m inaltime ce adaposteste o colonie de lilieci, Sala Turcului sau Galeria Ursilor, ce reprezinta un real cimitir al osemintelor unor animale precum ursi, lei, hiene, lupi, vulpi, capre salbatice si mistreti.

In pestera au fost facute numeroase descoperiri extrem de importante in domeniul speologiei. Aici s-au gasit unelte ale omului din paleolitic, precum si fragmentele unor obiecte apartinand culturii dacice. Cea mai importanta descoperire din aceasta pestera este insa craniul unei femei cu varsta de 40-50 de ani de tipul homo sapiens fosilis. Aceste lucruri au condus la decizia ca Pestera Muierilor sa fie declarata monument al naturii si rezervatie stiintifica speologica.

Cu exceptia nivelului inferior in care accesul nu este permis, Pestera Muierilor este deschisa vizitarii si este complet electrificata, fiind prima pestera electrificata din Romania. O alta curiozitate este faptul ca se presupune ca Pestera Muierilor ar avea diverse proprietati terapeutice in cazul bolnavilor de diabet, astm bronsic, reumatism, insomnii sau chiar depresii.

Pentru a ajunge la Pestera Muierii, trebuie sa va abateti de pe drumul national 67 dintre Targu-Jiu si Ramnicu Valcea, in localitatea Poienari, mergand pe un drum asfaltat de 7 km pana in Baia de Fier. De acolo pana la pestera nu mai este decat 1 km.

Pestera Cetatile Ponorului

Localizata pe platoul Padis, in Muntii Apuseni, pe teritoriul judetului Bihor, pestera Cetatile Ponorului reprezinta unul dintre cele mai impresionante fenomene carstice din tara noastra. De asemenea, pestera este cunoscuta ca avand cea mai mare intrare dintre pesterile din Romania, cu un portal inalt de 76 de metri.

Galeria sa principala are o lungime de aproximativ 2 km si dimensiuni foarte generoase prezentand numeroase cascade, repezisuri si valtori. Inca de la intrarea in pestera se patrunde in Dolina I, care comunica mai departe cu celelalte doua doline. Dolina reprezinta o forma de relief carstic, cu aspectul unei palnii, format prin dizolvarea la suprafata a unor roci solubile. Un lucru interesant este ca pestera prezinta de asemenea 4 balcoane, in dolinele II si III, care ofera sansa unei privelisti spectaculoase asupra dimensiunilor grandioase ale acestui complex carstic.

Pestera Cetatile Ponorului totalizeaza o lungime de 7500 de metri, este strabatuta de unul dintre cel mai mari rauri subterane din Romania, iar in interiorul ei se gasesc peste 14 lacuri de dimensiuni deloc neglijabile.

Pentru vizitatori, accesul catre pestera se poate face pe mai multe cai. O varianta este drumul european E79 Oradea-Deva, apoi drumul judetean Sudrigiu-Huedin(35  km), pana la Padis. Alta varianta este drumul european E60 Cluj-Oradea, apoi pe acelasi drum judetean pornind de la Huedin (70 km). De la Padis pana la pestera se mai merge apoi pe jos aproximativ 1 km.

Pestera Bolii

Pe drumul ce leaga Valea Jiului de Tara Hategului, la numai cativa km de orasul Petrosani, in zona ce leaga Muntii Retezat de Muntii Sebesului se afla locatia Pesterii Bolii, una din cele mai interesante pesteri din Ardeal. Sapata de paraul Jupaneasa, Pestera Bolii face parte din Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, iar numele ei provine cel mai probabil de la cel al familiei Bolia, o veche familie nobiliara ce a detinut pamanturi in zona respectiva inca din Evul Mediu.

Pestera are o lungime totala de 455 de metri si este accesibila pe toata intinderea sa, fapt destul de rar in cazul pesterilor din Romania. Portalul de acces are dimensiuni impresionante, masurand 20 de metri si avand 10 metri inaltime. Galeria principala are dimensiuni ample si se extinde pe alocuri oferind cateva sali extrem de spatioase. Recent, aceasta a fost reamenajata, in interiorul ei construindu-se diferite poduri si podete de lemn care fac parcurgerea ei mai accesibila si care ofera o imagine de ansamblu spectaculoasa.

Un alt amanunt interesant este faptul ca acustica perfecta din pestera a determinat organizarea mai multor concerte, precum si a altor evenimente culturale: expoziti, festivaluri etc. De asemenea, datorita spectaculozitatii pesterii, aici au fost filmate diverse scene pentru cateva filme artistice, printre care si o productie germana – Legendele Nibelungilor.

Pestera Ghetarul de la Vartop

Pestera Ghetarul de la Vartop se gaseste in judetul Alba, in Muntii Bihorului, pe teritoriul comunei Garda de Sus, areal ce abunda in astfel de pesteri si avenuri. Numele ghetarului provine de la platoul montan sub care este localizat, si anume platoul Vartop, iar ceea ce face ca pestera sa fie atat de interesanta este descoperirea, in anul 1974, a unei urme pietrificate a Omului de Neanderthal datata ca avand peste 60 000 de ani, fapt ce ii confera titlul de cea mai veche ramasita a Omului de Neanderthal de pe teritoriul tarii noastre.

Intrarea in Ghetarul de la Vartop este cunoscuta de oamenii locului de cateva sute de ani, portalul de acces avand 5 metri inaltime si o deschidere de 15 metri. Aceasta duce catre Sala Ghetarului, lunga de 70 de metri. De aici se poate ajunge in Sala Domului si Sala Minunilor, denumita asa dupa diversitatea elementelor ce se gasesc aici (stagmite, stalactite, draperii parietale, coloane etc.), si mai apoi in Sala Mare, ce are o lungime de 100 de metri. Sala Pasilor, unde s-a gasit urma preistorica despre care vorbeam mai devreme a fost descoperita mult mai tarziu decat celelalte sali, in 1974.

Pentru vizitatori, accesul se face pornind din comuna Valea Garda Seaca pe o sosea de 12 km, pana in Catunul Casa de Piatra, iar pestera nu se poate vizita decat cu ghid.

Avenul Gemenele

Pentru cei ce nu sunt familiarizati cu termenul de aven, acesta reprezinta o cavitate naturala dezvoltata preponderent in plan vertical. In functie de tipul intrarii si al dezvoltarii cavitatii se pot distinge notiunile de pestera-aven sau aven-pestera, atunci cand cavitatea are dezvoltare pe verticala dar intrarea se face pe orizontala sau cand dezvoltarea este pe orizontala, iar intrarea se face printr-un put.

Ca si pestera Dambau, Avenul Gemenele este localizat in judetul Alba, pe teritoriul orasului Zlatna, pe versantul de E al Varfului Dambau, si este considerat a fi unul dintre cele mai spectaculoase din zona. Numele avenului provine de la cele doua cai verticale de acces, de 17 respectiv 20 de metri, care duc in aceeasi sala, a doua ca marime a acestuia.

Printr-o serie de culoare si galerii se poate ajunge intr-o sala mai mare decat prima, de unde se realizeaza accesul catre un sector deosebit de bogat in stalactite, stalagmite, coloane sau scurgeri parietale. De aici se ajunge in Sala Mare a pesterii, care permite accesul catre mai multe bazine cu o apa inimaginabil de limpede si de curata, cum ar fi Marele Gur.

Pentru cei ce isi doresc sa viziteze Avenul Gemenele, este bine de stiut ca intrarea in acesta se poate face numai de catre turistii experimentati si numai cu ajutorul echipamentelor speciale.

Pestera Dambau

Situata in partea superioara a Varfului Dambau la altitudinea de 1355 m, Pestera Dambau este pestera aflata la cea mai mare altitudine din Muntii Trascau. Din punct de vedere administrativ, aceasta se gaseste pe teritoriul orasului Zlatna, in judetul Alba si reprezinta numai una din numeroasele pesteri alea Apusenilor.

Galeriile pesterii Dambau insumeaza o lungime de aproximativ 1200 m si sunt impartite in doua sectoare formate separat: Galeria Scarilor si Galeria Lacului. Avand un grad mare de ramificare, Pestera Dambau ascunde o serie de sali si galerii de forme si dimensiuni extrem de variate. Astfel in pestera se pot intalni: Sala Mare, Sala Scarilor, Sala Foto, Galeria Dubla, Galeria Nicovala, precum si Rascrucea, care face legatura intre toate aceste sali si intre cele doua sectoare amintite mai devreme.

Pentru cei ce doresc sa viziteze pestera, accesul se poate face pe jos, din orasul Zlatna, insa putini turisti se avanta catre aceasta, astfel ca majoritatea incaperilor din pestera isi pastreaza inca intacta avutia naturala.

Pestera Bisericuta

Mai putin cunoscuta decat alte pesteri romanesti, pestera Bisericuta este situata in judetul Alba, pe teritoriul satului Sfarcea, in partea centrala a Muntilor Trascaului. Intrarea in pestera ofera accesul intr-o sala de 15 m si inalta de 4 m. Prin diferite culoare se ajunge in mai multe astfel de sali, precum Sala Neagra sau Sala Ursilor.

In pestera Bisericuta se poate intalni un fenomen foarte interesant, si anume ca peretii pesterii au un aspect de piele de leopard, datorat unor cristalizari determinate de apa de condens. Exista dovezi ca pestera a fost locuita inca din neolitic.

De altfel, pestera a mai fost folosita in evul mediu ca loc de refugiu de catre ciobanii locului in vremurile tulburi, precum si ca biserica, fapt care explica si numele acesteia. In 1965, in sala Ursilor a fost descoperit un craniu de urs care a fost declarat ulterior cel mai mare craniu de ursus speleus din Romania si a fost expus in cadrul Facultatii de Geologie din Bucuresti. Din pacate acesta a fost distrus in timpul mineriadei din ’90, dupa ce dainuise in pestera vreme de 10000 de ani.

Pentru a ajunge la pestera, din comuna Intregalde trebuiesc parcursi 4 km de drum forestier, apoi  o poteca nemarcata timp de o ora ce porneste din catunul Sfarcea.

Pestera Scarisoara

Pestera Scarisoara este situata in Muntii Apuseni , pe teritoriul comunei Garda de Sus din judetul Alba si este una din cele mai importante  pesteri cu gheata din tara noastra, fiind al doilea ghetar subteran ca marime din lume. Pestera a fost atestata pentru prima data  in anul 1863 de geograful Adolf Schmididi.

Pestera dispune de o singura intrare iar in interiorul acesteia se afla un ghetar de peste 5000 de mp, cu o vechime estimata la 3000 de ani, fapt pentru care a fost declarata monument al naturii si rezervatie speologica. Pestera Scarisoara are o lungime de 750 de metri si este impartita pe mai multe zone care au primit denumiri diferite. Astfel se pot vizita mai multe incaperi: Sala Mare, Biserica, Rezervatia Mare sau Rezervatia Mica, insa nu toate sunt destinate vizitarii turistilor.

Legat de aceasta pestera exista si cateva legende populare. Una dintre ele spune ca in spatele formatiunii calcaroase “La brazi” se gasesc doua bazine cu apa si ca cine se aseaza in genunghi si bea din apa punandu-si o dorinta, isi va vedea visul implinit. O alta poveste sustine ca in vremuri indepartate in pestera Scarisoara traia un balaur numit de oamenii locului Solomat. Acesta obisnuia sa fure cate o fata in noaptea de Anul Nou pe care o ascundea intr-un palat de gheata pe care nimeni nu l-a vizitat vreodata.

Pentru cei care doresc sa viziteze pestera, accesul catre aceasta se face din comuna Garda de Sus  pe drumul national 75, pana la gura Vaii Ordancusa. De aici se mai pot parcurge 23 km pe un drum asfaltat pana in catunul Ghetar, sau se poate urma un traseu turistic de 10 km care ajunge direct la pestera.