Pestera Muierilor

Pestera Muierilor se afla localizata pe teritoriul comunei Baia de Fier din judetul Gorj, in Depresiunea Getica. Pestera s-a format ca urmare a activitatii de eroziune a raului Galbenul, iar istoria ei este una extrem de vasta, incepand chiar cu provenienta numelui acesteia. Se spune ca in vremurile de demult, in timpul razboaielor cu armatele ce veneau sa cotropeasca tara, atunci cand barbatii erau la lupta, pestera devenea loc de refugiu pentru femeile si copiii locurilor respective, capatandu-si astfel numele de Pestera Muierilor sau Pestera Muierii.

Lungimea totala a pesterii este de aproximativ 3600 de metri si este dispusa pe 4 niveluri. Traseul accesibil vizitatorilor are dimensiuni ce variaza intre 3 si 5 m latime si 1 si 18 m inaltime. Pestera gazduieste numeroase atractii sculptate de raul Galbenul in mii de ani, precum Domul Mic, ce are aspectul unei cupole gotice, Stanca Insangerata ce prezinta scurgeri de oxid de fier, Sala Altarului, Amvonul, Candelabrul Mare, Cupola, incapere de 17 m inaltime ce adaposteste o colonie de lilieci, Sala Turcului sau Galeria Ursilor, ce reprezinta un real cimitir al osemintelor unor animale precum ursi, lei, hiene, lupi, vulpi, capre salbatice si mistreti.

In pestera au fost facute numeroase descoperiri extrem de importante in domeniul speologiei. Aici s-au gasit unelte ale omului din paleolitic, precum si fragmentele unor obiecte apartinand culturii dacice. Cea mai importanta descoperire din aceasta pestera este insa craniul unei femei cu varsta de 40-50 de ani de tipul homo sapiens fosilis. Aceste lucruri au condus la decizia ca Pestera Muierilor sa fie declarata monument al naturii si rezervatie stiintifica speologica.

Cu exceptia nivelului inferior in care accesul nu este permis, Pestera Muierilor este deschisa vizitarii si este complet electrificata, fiind prima pestera electrificata din Romania. O alta curiozitate este faptul ca se presupune ca Pestera Muierilor ar avea diverse proprietati terapeutice in cazul bolnavilor de diabet, astm bronsic, reumatism, insomnii sau chiar depresii.

Pentru a ajunge la Pestera Muierii, trebuie sa va abateti de pe drumul national 67 dintre Targu-Jiu si Ramnicu Valcea, in localitatea Poienari, mergand pe un drum asfaltat de 7 km pana in Baia de Fier. De acolo pana la pestera nu mai este decat 1 km.

Pestera Cetatile Ponorului

Localizata pe platoul Padis, in Muntii Apuseni, pe teritoriul judetului Bihor, pestera Cetatile Ponorului reprezinta unul dintre cele mai impresionante fenomene carstice din tara noastra. De asemenea, pestera este cunoscuta ca avand cea mai mare intrare dintre pesterile din Romania, cu un portal inalt de 76 de metri.

Galeria sa principala are o lungime de aproximativ 2 km si dimensiuni foarte generoase prezentand numeroase cascade, repezisuri si valtori. Inca de la intrarea in pestera se patrunde in Dolina I, care comunica mai departe cu celelalte doua doline. Dolina reprezinta o forma de relief carstic, cu aspectul unei palnii, format prin dizolvarea la suprafata a unor roci solubile. Un lucru interesant este ca pestera prezinta de asemenea 4 balcoane, in dolinele II si III, care ofera sansa unei privelisti spectaculoase asupra dimensiunilor grandioase ale acestui complex carstic.

Pestera Cetatile Ponorului totalizeaza o lungime de 7500 de metri, este strabatuta de unul dintre cel mai mari rauri subterane din Romania, iar in interiorul ei se gasesc peste 14 lacuri de dimensiuni deloc neglijabile.

Pentru vizitatori, accesul catre pestera se poate face pe mai multe cai. O varianta este drumul european E79 Oradea-Deva, apoi drumul judetean Sudrigiu-Huedin(35  km), pana la Padis. Alta varianta este drumul european E60 Cluj-Oradea, apoi pe acelasi drum judetean pornind de la Huedin (70 km). De la Padis pana la pestera se mai merge apoi pe jos aproximativ 1 km.

Pestera Bolii

Pe drumul ce leaga Valea Jiului de Tara Hategului, la numai cativa km de orasul Petrosani, in zona ce leaga Muntii Retezat de Muntii Sebesului se afla locatia Pesterii Bolii, una din cele mai interesante pesteri din Ardeal. Sapata de paraul Jupaneasa, Pestera Bolii face parte din Parcul Natural Gradistea Muncelului – Cioclovina, iar numele ei provine cel mai probabil de la cel al familiei Bolia, o veche familie nobiliara ce a detinut pamanturi in zona respectiva inca din Evul Mediu.

Pestera are o lungime totala de 455 de metri si este accesibila pe toata intinderea sa, fapt destul de rar in cazul pesterilor din Romania. Portalul de acces are dimensiuni impresionante, masurand 20 de metri si avand 10 metri inaltime. Galeria principala are dimensiuni ample si se extinde pe alocuri oferind cateva sali extrem de spatioase. Recent, aceasta a fost reamenajata, in interiorul ei construindu-se diferite poduri si podete de lemn care fac parcurgerea ei mai accesibila si care ofera o imagine de ansamblu spectaculoasa.

Un alt amanunt interesant este faptul ca acustica perfecta din pestera a determinat organizarea mai multor concerte, precum si a altor evenimente culturale: expoziti, festivaluri etc. De asemenea, datorita spectaculozitatii pesterii, aici au fost filmate diverse scene pentru cateva filme artistice, printre care si o productie germana – Legendele Nibelungilor.

Pestera Ghetarul de la Vartop

Pestera Ghetarul de la Vartop se gaseste in judetul Alba, in Muntii Bihorului, pe teritoriul comunei Garda de Sus, areal ce abunda in astfel de pesteri si avenuri. Numele ghetarului provine de la platoul montan sub care este localizat, si anume platoul Vartop, iar ceea ce face ca pestera sa fie atat de interesanta este descoperirea, in anul 1974, a unei urme pietrificate a Omului de Neanderthal datata ca avand peste 60 000 de ani, fapt ce ii confera titlul de cea mai veche ramasita a Omului de Neanderthal de pe teritoriul tarii noastre.

Intrarea in Ghetarul de la Vartop este cunoscuta de oamenii locului de cateva sute de ani, portalul de acces avand 5 metri inaltime si o deschidere de 15 metri. Aceasta duce catre Sala Ghetarului, lunga de 70 de metri. De aici se poate ajunge in Sala Domului si Sala Minunilor, denumita asa dupa diversitatea elementelor ce se gasesc aici (stagmite, stalactite, draperii parietale, coloane etc.), si mai apoi in Sala Mare, ce are o lungime de 100 de metri. Sala Pasilor, unde s-a gasit urma preistorica despre care vorbeam mai devreme a fost descoperita mult mai tarziu decat celelalte sali, in 1974.

Pentru vizitatori, accesul se face pornind din comuna Valea Garda Seaca pe o sosea de 12 km, pana in Catunul Casa de Piatra, iar pestera nu se poate vizita decat cu ghid.

Avenul Gemenele

Pentru cei ce nu sunt familiarizati cu termenul de aven, acesta reprezinta o cavitate naturala dezvoltata preponderent in plan vertical. In functie de tipul intrarii si al dezvoltarii cavitatii se pot distinge notiunile de pestera-aven sau aven-pestera, atunci cand cavitatea are dezvoltare pe verticala dar intrarea se face pe orizontala sau cand dezvoltarea este pe orizontala, iar intrarea se face printr-un put.

Ca si pestera Dambau, Avenul Gemenele este localizat in judetul Alba, pe teritoriul orasului Zlatna, pe versantul de E al Varfului Dambau, si este considerat a fi unul dintre cele mai spectaculoase din zona. Numele avenului provine de la cele doua cai verticale de acces, de 17 respectiv 20 de metri, care duc in aceeasi sala, a doua ca marime a acestuia.

Printr-o serie de culoare si galerii se poate ajunge intr-o sala mai mare decat prima, de unde se realizeaza accesul catre un sector deosebit de bogat in stalactite, stalagmite, coloane sau scurgeri parietale. De aici se ajunge in Sala Mare a pesterii, care permite accesul catre mai multe bazine cu o apa inimaginabil de limpede si de curata, cum ar fi Marele Gur.

Pentru cei ce isi doresc sa viziteze Avenul Gemenele, este bine de stiut ca intrarea in acesta se poate face numai de catre turistii experimentati si numai cu ajutorul echipamentelor speciale.

Pestera Dambau

Situata in partea superioara a Varfului Dambau la altitudinea de 1355 m, Pestera Dambau este pestera aflata la cea mai mare altitudine din Muntii Trascau. Din punct de vedere administrativ, aceasta se gaseste pe teritoriul orasului Zlatna, in judetul Alba si reprezinta numai una din numeroasele pesteri alea Apusenilor.

Galeriile pesterii Dambau insumeaza o lungime de aproximativ 1200 m si sunt impartite in doua sectoare formate separat: Galeria Scarilor si Galeria Lacului. Avand un grad mare de ramificare, Pestera Dambau ascunde o serie de sali si galerii de forme si dimensiuni extrem de variate. Astfel in pestera se pot intalni: Sala Mare, Sala Scarilor, Sala Foto, Galeria Dubla, Galeria Nicovala, precum si Rascrucea, care face legatura intre toate aceste sali si intre cele doua sectoare amintite mai devreme.

Pentru cei ce doresc sa viziteze pestera, accesul se poate face pe jos, din orasul Zlatna, insa putini turisti se avanta catre aceasta, astfel ca majoritatea incaperilor din pestera isi pastreaza inca intacta avutia naturala.

Pestera Bisericuta

Mai putin cunoscuta decat alte pesteri romanesti, pestera Bisericuta este situata in judetul Alba, pe teritoriul satului Sfarcea, in partea centrala a Muntilor Trascaului. Intrarea in pestera ofera accesul intr-o sala de 15 m si inalta de 4 m. Prin diferite culoare se ajunge in mai multe astfel de sali, precum Sala Neagra sau Sala Ursilor.

In pestera Bisericuta se poate intalni un fenomen foarte interesant, si anume ca peretii pesterii au un aspect de piele de leopard, datorat unor cristalizari determinate de apa de condens. Exista dovezi ca pestera a fost locuita inca din neolitic.

De altfel, pestera a mai fost folosita in evul mediu ca loc de refugiu de catre ciobanii locului in vremurile tulburi, precum si ca biserica, fapt care explica si numele acesteia. In 1965, in sala Ursilor a fost descoperit un craniu de urs care a fost declarat ulterior cel mai mare craniu de ursus speleus din Romania si a fost expus in cadrul Facultatii de Geologie din Bucuresti. Din pacate acesta a fost distrus in timpul mineriadei din ’90, dupa ce dainuise in pestera vreme de 10000 de ani.

Pentru a ajunge la pestera, din comuna Intregalde trebuiesc parcursi 4 km de drum forestier, apoi  o poteca nemarcata timp de o ora ce porneste din catunul Sfarcea.

Pestera Scarisoara

Pestera Scarisoara este situata in Muntii Apuseni , pe teritoriul comunei Garda de Sus din judetul Alba si este una din cele mai importante  pesteri cu gheata din tara noastra, fiind al doilea ghetar subteran ca marime din lume. Pestera a fost atestata pentru prima data  in anul 1863 de geograful Adolf Schmididi.

Pestera dispune de o singura intrare iar in interiorul acesteia se afla un ghetar de peste 5000 de mp, cu o vechime estimata la 3000 de ani, fapt pentru care a fost declarata monument al naturii si rezervatie speologica. Pestera Scarisoara are o lungime de 750 de metri si este impartita pe mai multe zone care au primit denumiri diferite. Astfel se pot vizita mai multe incaperi: Sala Mare, Biserica, Rezervatia Mare sau Rezervatia Mica, insa nu toate sunt destinate vizitarii turistilor.

Legat de aceasta pestera exista si cateva legende populare. Una dintre ele spune ca in spatele formatiunii calcaroase “La brazi” se gasesc doua bazine cu apa si ca cine se aseaza in genunghi si bea din apa punandu-si o dorinta, isi va vedea visul implinit. O alta poveste sustine ca in vremuri indepartate in pestera Scarisoara traia un balaur numit de oamenii locului Solomat. Acesta obisnuia sa fure cate o fata in noaptea de Anul Nou pe care o ascundea intr-un palat de gheata pe care nimeni nu l-a vizitat vreodata.

Pentru cei care doresc sa viziteze pestera, accesul catre aceasta se face din comuna Garda de Sus  pe drumul national 75, pana la gura Vaii Ordancusa. De aici se mai pot parcurge 23 km pe un drum asfaltat pana in catunul Ghetar, sau se poate urma un traseu turistic de 10 km care ajunge direct la pestera.