Pestera Comarnic

Pestera Comarnic se regaseste in Muntii Aninei, pe teritoriul localitatii Iabalcea din judetul Caras-Severin si este una dintre cele mai mari pesteri atat din Banat cat si din Romania. Totalizand galerii si sali cu o lungime insumata de pana la 5229 de metri, Pestera Comarnic se face remarcata prin caracterul ei masiv, cuprinzand sali de dimensiuni monumentale si formatiuni stalagmitice dintre cele mai diverse si impresionante ca marimi, precum si galerii cu marimi de peste 10/10 metri.

Aceasta pestera a fost descoperita la inceputul secolului trecut si de atunci s-au facut in interiorul ei cercetari speologice intense, care au condus la declararea acesteia in anul 1947 ca rezervatie naturala de catre Academia Romana. In anul 1994 i se reconfirma acest statut, pentru ca mai apoi, in 2000, pestera sa intre in cadrul zonelor naturale protejate de interes national si in componenta Parcului National Semenic – Cheile Carasului.

Galeriile Pesterii Comarnic sunt structurate pe 3 nivele: fosil, subfosil si activ si sunt dispuse pe directie nord-sud, intrarea in aceasta fiind in partea nordica, inchisa cu o poarta metalica. Odata aventurat in Pestera Comarnic, turistul poate admira unele dintre cele mai interesante si impresionante prin dimensiuni formatiuni calcaroase, fiecare purtand denumiri sugestive precum:  Orga Mica, Orga Mare, Zidurile Chinezesti, Muzeul, Sala de Cristal, Fantana lui Pluto, Galeria Cotita, dar si unele mai mici, insa cu aceeasi frumusete si imaginatie a naturii: Nuca de Cocos, Lamaia, Ciupercile, Crocodilul, Camila sau Gemenii.

De asemenea, de precizat este si faptul ca pestera nu este electrificata si nu este permisa vizitarea ei in intregime. Pentru zonele destinate circuitului turistic este necesar ghidul pesterii,care poate atrage atentia asupra frumusetilor naturale ale pesterii, iar mai apoi vizita se face in compania si sub indrumarea speologilor din A.S.E.R. (Asociatia Speologica Exploratorii Resita).

Pentru cei care s-au hotarat sa viziteze Pestera Comarnic, accesul spre aceasta se face din satul Iabalcea, cu masina, pe un traseu de 7 km pana la Cantonul Comarnic. De aici pana la intrarea in pestera nu va mai despart decat treptele scarilor amenajate pentru urcarea celor 25 de metri  ce reprezinta diferenta de nivel pana la portalul de acces.

Pestera Vadu Crisului

Pestera  Vadu Crisului se regaseste pe  teritoriul comunei cu acelasi nume din judetul Bihor, in partea nordica a Muntilor Padurea Craiului, in defileul Suncuius-Vadu Crisului.

Aflata la numai cativa zeci de metri de cursul raului Crisul Repede, pestera a fost descoperita si amenajata in vederea vizitarii inca de la inceputul secolului 20, fiind considerata la acea vreme una dintre cele mai frumoase pesteri din Europa, urmand ca in anul 1955 sa fie declarata monument al naturii, datorita varietatii nemaiintalnite a faunei cavernicole.

Lungimea totala a pesterii Vadu Crisului este de 1510 metri si pe tot cuprinsul ei se gasesc formatiuni stagmitice  si stalactitice dintre cele mai interesante care au primit denumiri pe masura spectaculozitatii lor. Astfel pot fi intalnite Vulturul alb, Adam si Eva, Mormantul lui Mahomed, Barba lui Mahomed, Alba ca Zapada si cei 7 pitici sau galeriile Raiul si Iadul. Apa care strabate pentru o scurta perioada pestera poarta denumirea de Izvorul Batranului si dupa 40 de metri de la portalul de acces se face nevazut intre calcare printr-o cascada de peste 5 metri .

Cele 2 galerii amintite mai sus, Raiul si Iadul sunt strabatute de un izvor cu privire la care exista o legenda a locului. Se spune ca daca te gandesti la o fata pe care o placi inainte de a bea din palma apa rece a izvorului,  dorinta ti se va implini si acea fata se va indragosti de tine.

O parte a pesterii este rezervata numai pentru cercetarile speologice, insa partea care poate fi vizitata este amenajata cu podete si scari de beton si a fost electrificata inca din anul 1969, fiind a doua pestera din Romania care a beneficiat de curentul electric.

Pentru cei ce doresc sa vada frumusetile acesteia si sa verifice veridicitatea legendei, la Pestera Vadu Crisului se poate ajunge cel mai usor cu trenul, pe ruta Cluj-Napoca – Oradea, pana la halta Pestera. De acolo pana la pestera nu mai sunt decat cateva sute de metri.

Pestera Ursilor

Pestera Ursilor se gaseste in imediata vecinatate a satului Chiscau, comuna Pietroasa, in judetul Bihor si reprezinta unul dintre cele mai importante obiective turistice ale Muntilor Apuseni.  Numele de Pestera Ursilor provine de la multitudinea de fosile ale ursului de caverna descoprite aici. Reprezentantii acestei specii, disparute acum 15 000 de ani, se retrageau in ultimele clipe ale vietii in pesteri pentru a muri in locul unde si-au gasit sfarsitul si stramosii lor. Astfel, pe teritoriul Romaniei se gasesc numeroase astfel de “cimitire”, Pestera Ursilor fiind unul dintre cele mai cunoscute.

Avand o lungime de aproximativ 1500 de metri, pestera este dispusa pe 2 nivele, dintre care numai unul este destinat vizitarii turistice. Galeria primului nivel, destinata turismului totalizeaza o lungime de 488 de metri si se compune din 3 galerii si diferite incaperi: Galeria Ursilor, Galeria “Emil Racovita”, Galeria Lumanarilor, Sala Oaselor, Sala Spaghetelor sau Sala Lumanarilor.

Imagine preluata de pe www.wikipedia.org

 In aceste sali se regasesc spectaculoase formatiuni de stalagmite si stalactite precum Palatele Fermecate, Mastodontul, Casuta Piticilor, Lacul cu nuferi, Pagodele sau Sfatul Batranilor, sala iluminata cu lumanari.

Pentru cei ce doresc sa vada cu proprii lor ochi “minunile” Pesterii Ursilor, accesul se poate face de pe drumul national DN 76 Oradea-Deva, urmand apoi drumul judetean DJ 763 Chiscau pe o distanta de 14 km.

Pestera Romanesti

Pestera Romanesti este situata in sud-estul satului cu acelasi nume de  pe teritoriul judetului Timis, in Muntii Poiana Rusca, pe versantul stang al Vaii Farasesti. Aceasta pestera este de dimensiuni medii, avand o intindere totala de 1450 de metri si este asezata pe 3 nivele. Portalul de acces in Pestera Romanesti este de 9,5/2 metri, lucru care permite iluminarea naturala a pesterii pe o distanta de peste 50-60 de metri. Dintre cele trei nivele amintite mai sus, numai doua dintre acestea pot fi vizitate de catre turisti, cel inferior fiind destinat doar explorarilor speologice.

Sapaturile arheologice efectuate in mai multe randuri in pestera au condus la descoperirea de oseminte ale ursului de caverna, precum si a urmelor unei asezari omenesti datate din neolitic. Astfel aici au fost gasite un depozit de cereale, ceramica apartinand culturilor Tisa si Cotofeni si o vatra care poate fi vazuta in prezent la Muzeul Banatului din Timisoara, unde a fost reconstituita si expusa.

Un alt aspect interesant al acestei pesteri este acustica deosebita  pe care o are, fapt care a condus la oranizarea unor concerte in luna octombrie a fiecarui an, incepand inca din 1984, in incaperea denumita sugestiv Sala Concertelor. Astfel, pe “scena” Pesterii Romanesti si-au facut aparitia nume precum Filarmonica Banatul, sau formatiile Cargo, Zdob si Zdub sau Nightlosers.

Accesul catre Pestera Romanesti se face din Timisoara, urmand drumul european E70 Timisoara-Lugoj, apoi pe drumul national DN 68A spre Deva pana la Cosava.De acolo se ajunge usor pana in satul Romanesti, de unde se mai merge pe jos aproximativ o ora pana la pestera.